Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").
Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.
Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.
Localitățile componente ale comunei sunt atestate documentar la date istorice diferite, așa cum reiese din lucrarea :"Contribuții monografice asupra așezărilor, bisericii și învățământului", volumul II, a preotului Ioan Canciuc, publicată în anul 2013 la editura Doxologia, în Iași.
Astfel:
- Cu denumirea veche Ivancicăuţi, satul apare ca atestat documentar din 22 septembrie 1499, când Stefan Voievod face referire într-un document emis referitor la nepotul său State, privitor la un imobil din acest ţinut. De aici, în anul 1614, se desprinde satul Glodeni, cel care ulterior va lua numele Dragomănești, și Costinești.(Pagina 107 din lucrarea mai sus menţionată).
- În 1816 sunt menționate ca făcând parte din ocolul târgului, ținutul Botoșanilor, satele Levorda, a lui Dumitrachi Veliscu, Dragomăneștii, a lui Ioniţă Caragea, iar din ocolul Coșulei, ţinutul Botoșanilor, făcea parte Levorda Cozmiţii, a lui loniţă Cozmiţa și Maria Ciudin și satul Costinești a Mariei Arăpoaiei. (așa cum reiese din lucrarea mai sus menţiontă, pagina 131, dar și din „Monografia comunei Leorda" a înv. Toader Pleoţ, publicată în anul 2003 la Tipografia Rof SA, în Suceava). Un alt sat care făcea parte din comuna Leorda, este Cotârgaci la care se face referire într-o altă lucrare datată din anul 1912.
- Leorda, este un sat întemeiat din locuitori aduși dinafara hotarelor Moldovei pe moșia vechiului sat Ivancicăuţi, într-o zonă în care mai înainte erau intense păduri de foioase cu poieni largi (pagina 128 și 134).
- Dolina - sat vechi răzășesc cu puţine documente pentru perioada Evului Mediu, cu cea dintâi menţiune documentară întâlnită în perioada 1625-1632, și este interesant că la anii 1701 reiese dintr-o atestare documentară că Pristești -ul făcea parte din Dolina. Tot din Dolina mai făcea parte un sat numit Pitulușenii care a fost înglobat definitiv în anii 1870-1876 în satul Dolina.
- Belcea - s-a înfiinţat în anul 1806 de către locuitori ai satului Costinești. Satul Belcea este menţionat oficial abia în anul 1876, cand făcea parte din comuna Cucorăni, a trecut apoi la comunele Costinești, Dolina, Leorda, iar în anul 1925 a fost înglobat, probabil, în satul Costinești, pentru a redeveni ulterior sat component al comunei Cucorăni (1929), si abia în anul 1931 sat distinct al comunei Leorda (pagina 146).
- Mitoc - cea dintâi menţiune documentară a satului Mitoc este din anul 1871, când Râvnicu, Găureana și Mitocu erau considerate numele vechi ale satului Dolina, sau mai degrabă cătune ale satului Dolina. Din anul 1924 Mitocul apare ca sat distinct, iar din 1956 este component, oficial, din comuna Leorda.