Eroii sunt ai ţării, faptele săvârșite de ei constituie istoria neamului românesc, izvor la care s-au adăpat strămoșii noștri și în continuare trebuie să se adape generaţiile viitoare.
Obiceiurile glorificării biruitorilor în războaie, precum și a eroilor care și- au dat viaţa pentru ţară și neam, au avut o largă răspândire, atât la strămoșii noștri geto-daci, cât și la romani. Aceste obiceiuri au fost păstrate și la români, până în zilele noastre. Animaţi de asemenea sentimente, românii au ridicat altare de recunoștinţă eroilor lor, încercând să dea nemurire numelor celor căzuţi la datorie.
Războiul pentru câștigarea independenţei, războiul întregirii neamului, războiul apărării fiinţei statale, au fost momente culminante, de răscruce, în istoria poporului român. Fiecare dintre ele ne sunt amintite în modul cel mai direct de mormintele eroilor și de lucrările comemorative dedicate lor.
In perioada interbelică, grija pentru cinstirea memoriei eroilor căzuţi în război și pentru locurile care le adăpostesc rămășiţele pământești, a căpătat o formă organizată.
In anul 1919 a luat fiinţă „Societatea mormintelor eroilor căzuţi în război", care s-a transformat în anul 1927 în „Societatea cultului eroilor", iar din 1940 în „Așezământul naţional Regina Maria pentru cultul eroilor", denumire sub care a funcţionat până în anul 1948, când a fost desfiinţată. Societatea a avut și o publicaţie proprie, revista „Cultul eroilor noștri", care din 1926 s-a intitulat „România eroică". Prin intermediul ei, societatea a făcut cunoscute faptele de vitejie ale poporului român și ale armatei sale, a evocat figuri legendare din război, a găzduit creaţii literare dedicate eroismului românesc și a publicat date despre amenajarea locurilor de înhumare a eroilor.
„Comitetul naţional pentru restaurarea și îngrijirea monumentelor și cimitirelor eroilor" a luat fiinţă în 1990, ca un organism neguvernamental, nonprofit și apolitic, care funcţionează sub patronajul Ministerului Apărării Naţionale. El și-a asumat misiunea de a duce mai departe tradiţia ,,Societăţii cultului eroilor" și de a reuni toate asociaţiile, fundaţiile, legile care au ca scop cinstirea eroismului românesc, suplinind în acest fel golul creat în anul 1948, gol neacoperit de prevederile Decretului Consiliului de Stat nr. 117 din 23 octombrie 1975, care cu unele modificări aduse prin Legea nr. 48/1995, este în vigoare și în prezent.
Din totdeauna urmașii i-au venerat și cinstit pe cei căzuţi în luptele pentru apărarea pământului patriei, a libertăţii poporului, amintirea lor fiind păstrată nu numai în conștiinţa celor apropiaţi, a rudelor, ci și în aceea a colectivităţii, căreia aceștia i-au aparţinut. Pomenirea celor căzuţi pe câmpurile de luptă a devenit o preocupare tot mai evidentă, reglementată în lume, în primele decenii ale secolului XX, prin diferite soluţii adoptate la nivel statal.
Până la declanșarea primului război mondial 1916-1918, românii își pomeneau eroii în prima sâmbătă a morţilor din an. Astfel într-un document de epocă se consemnează ca la 26 mai/9 iunie 1918, când a căzut în acel an sâmbăta morţilor (moșilor), la lași „poporul, în frunte cu familia regală, a luat parte la pomenirea creștinească și la proslăvirea vitejilor căzuţi în apărarea unui ideal sfânt". La scurt timp după această comemorare, ziarul „Neamul românesc" constata că „s-ar cuveni să se așeze o sărbătoare naţională", astfel ca „toţi să- și plece fruntea și să-și aducă prinosul de admiraţie și recunoștinţă pentru eroii naţiunii".
Decretul-lege 1693/1920 și Legea din august 1920 pentru cinstirea memoriei eroilor căzuţi sunt acte normative prin care s-a reglementat comemorarea eroilor României în ziua „înălţării Domnului", sărbătoare naţională, care conform convingerilor celor ce au fost martori susţinători ai războiului reîntregirii României, amintește și va aminti pururea urmașilor desăvârșirea, înfăptuirea idealului naţional: închegând România Mare, [3].
Legea asupra regimului mormintelor de război din România promulgată la 31 mai 1927, stipula la art. 8: „Comemorarea eroilor căzuţi în război se va face în fiecare an la ziua „înălţării Domnului", care este și decretată ca sărbătoare naţională. Această zi va fi sărbătorită de români în mod cu totul demn, prin organizări de tedeumuri, procesiuni și serbări cu înalt caracter naţional, la care vor participa toate instituţiile de stat și particulare, fară deosebire de religie sau origine etnică".
Aceste reglementări au fost menţinute până în anul 1948, când societatea „Cultul eroilororganism naţional cu atribuţiuni și realizări remarcabile în acest domeniu, a fost desfiinţat abuziv. După aproape trei decenii, în care evocarea eroilor neamului a rămas nereglementată, Decretul Consiliului de Stat nr. 117 din 23 octombrie 1975 preciza: „în scopul comemorării pe plan naţional a celor căzuţi în războaiele și luptele purtate pentru libertatea și independenţa poporului român, se sărbătorește în fiecare an, la data de 9 mai - „ Ziua Eroilor ".
O dată cu victoria Revoluţiei din decembrie 1989, conducerea Ministerului Apărării Naţionale a declanșat o amplă acţiune reparatorie de reintroducere în armată a valoroaselor tradiţii militare românești. Astfel, începând cu anul 1990, Ziua Eroilor să se comemoreze conform tradiţiei la sărbătoarea ortodoxă ,,înălţarea Domnului".
La Consiliul local al comunei Leorda s-a înfiinţat un registru numit „ Cartea de aur " care cuprinde:
a) In partea I: un scurt istoric al comunei și satelor aparţinătoare, cu date luate din arhiva primăriei, bisericii, școlilor sau oamenilor mai în vârstă;
b) In partea a Il-a sunt trecuţi eroii locali căzuţi în războiul de independenţă din 1877, precum și cei din primul război mondial 1916-1918 și din cel de-al doilea război mondial 1941-1945;
c) „Cartea de aur" va fi actualizată permanent cu evenimentele care au loc pe plan local pentru cinstirea eroilor și se va păstra la loc vizibil pentru a putea fi consultată de cei care doresc.
In toate împrejurările grele ţara a cerut fiecărui cetăţean partea de contribuţie, iar locuitorii acestei comune au dat întotdeauna buni ostași, patrioţi pătrunși de datoria pentru apărarea hotarelor ţării. Aceasta o dovedește numărul celor căzuţi în diferite războaie, al mutilaţilor, al invalizilor, cât și al celor răsplătiţi cu decoraţii și medalii.
La școala din Leorda a stat scrisă cu litere vizibile, simbol al jertfei și exemplu viu pentru elevi, o evocare pe cât de vie, pe atât de educativă: ,,în veci cinste vouă, eroilor de la Mărășești, Mărăști, Cireșoaia, Oituz și de pretutindeni. Voi ne-aţi dat o Românie Mare! Prin sângele vostru vărsat cu prisosinţă împlinindu-se visul de aur al neamului nostru! Pentru faptele voastre de vitejie, pururea veţi fi vii în sufletele unui neam întreg!".
La fiecare școală, sub fiecare icoană, se găsea pus tabloul cu numele tuturor vitejilor căzuţi la datorie în anii 1877-1878, 1913 și 1916-1918. în semn de recunoștinţă elevii școlilor aduceau zilnic untdelemn pentru candela ce veșnic arde.
In satul Leorda, la cimitirul bisericii „Adormirea Maicii Domnului" se găsesc morminte ale eroilor din războiul din 1916-1918 pe care copiii îl îngrijeau cu multă dragoste și recunoștinţă, sădind în fiecare primăvară flori.
De ziua eroilor, sărbătoarea „înălţarea Domnului nostru Isus Hristos", copiii și cetăţenii satelor se adunau la cimitire, aducând coroane și buchete de flori, și cu capetele aplecate se rugau, slăvind pe cei morţi pentru patrie.
După al doilea război mondial și mai ales după desfiinţarea în mod abuziv în 1948 a „Așezământului Regina Maria pentru cultul eroilor", peste mormintele și cimitirele eroilor s-a așternut uitarea, indiferenţa. Au trecut decenii când cetăţenii nu aveau voie sa-și omagieze eroii, în special , pe cei căzuţi în est, situaţie paradoxală, străină spiritului creștinesc al românilor.
In anul 1995, cu posibilităţi modeste, gospodarii și gospodinele satului Leorda, au construit un monument în curtea bisericii „Sf. Nicolae", compus din trei cruci așezate pe un postament de beton. Crucea din mijloc este prevăzută cu o nișă în care se aprind lumânări și o candelă prinsă de un cerc de metal. Cele trei cruci sunt îmbrăcate în praf de piatră pentru a avea o rezistenţă mai mare.
Anii au trecut, rănile s-au șters, dar amintirea bravilor eroi nu a putut fi ștearsă niciodată din inimile noastre, iar monumentul prezintă prinosul de recunoștinţă și un profund omagiu de adâncă preţuire din partea locuitorilor satului pentru eroii noștri. De atunci în flecare an de „înălţarea Domnului" se sărbătorește și ,,Ziua Eroilor" - oficiindu-se slujba religioasă de către preotul paroh, Stelian Ştiuler, după care se face o evocare a eroilor căzuţi, jertfiţi pentru neam și ţară de către prof. de istorie Huţanu St. Mihai și învăţătorul pensionar - veteran de război - Pleoţ Toader. Festivitatea se încheie cu un program artistic prezentat de elevii școlii generale sub îndrumarea cadrelor didactice. La aceste manifestări sunt nelipsite prezenţa organelor administraţiei locale, primarul comunei, conducerile tuturor instituţiilor: poșta, școala, dispensarul uman și veterinar, postul de poliţie, reprezentanţii S.C. de pe raza comunei Leorda.
Conform Dispoziţiei Guvernului nr. 190 din 12 iunie 1997, a luat fiinţă și Asociaţia „Cultul Eroilor", condusă de un Comitet al „Cultului Eroilor" compus din: Popovici Marian, fost primar al comunei, Huţanu Mihai, actual primar al comunei, Amariei Creţa, secretar al Primăriei, Haucă Mircea, fost viceprimar, preot paroh Stelian Ştiuler, preot paroh Dionisie Vasile, Huţanu Mihai, directorul școlii, plt. adj. Bordeianu Ştefan, șeful postului de poliţie, Harjoi Ioan, președintele asociaţiei veteranilor de război, Pleoţ Toader, președintele asociaţiei culturale „Ioan Neculce", Huţanu St. Mihai, profesor de istorie, prof. Bârsan Sebastian, Maftei Mihai, Pâncu Gheorghe, Butnaru Mihalache, Prodan Gheorghe.
Dintre membrii consiliului s-au votat membrii biroului executiv al Asociaţiei „Cultul Eroilor" pe funcţii: Hârjoi Ioan - președinte, Huţanu St. Mihai - vicepreședinte, Bârsan Sebastian - secretar, Haucă Monceru Mircea - contabil. Membrii: Maftei Mihai, Popovici Marian, Purușniuc Mihai, preotul Stelian Ştiuler, preotul Dionisie Vasile.
Asociaţia „Cultul Eroilor" se conduce după un statut elaborat de Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor" din România.
în semn de recunoștinţă pentru eroii comunei noastre care s-au jertfit pe câmpul de luptă, pe un perete al holului de la intrarea în localul Şcolii Generale se află montate 5 panouri înrămate pe care sunt scrise cu majuscule numele și prenumele eroilor. Panourile au fost confecţionate prin îndrumarea și grija profesorului de istorie Mihai St. Huţanu, cu sprijinul bănesc al elevilor claselor V-VIII de la această școală.
Locuitorii comunei Leorda și-au adus contribuţia la realizarea Independenţei de stat a României, participând la războiul din 1877-1878. în acest război au căzut jertfa un număr de 5 ostași.
La împlinirea idealurilor de unitate naţională în războiul din 1916-1918 s- au jertfit pe câmpurile de luptă un număr de 69 ostași leordeni.
In războiul din 1941-1945, pentru integrarea neamului și pământului strămoșesc au căzut eroic 117 ostași leordeni.
EROII CĂZUŢI PENTRU INDEPENDENTA ROMÂNIEI 1877-1878
Chiriţă Vasile
Maxim Dumitru
Ciobanu Ion
Susciuc Dumitru
Lamanciuc Dumitru
EROII DIN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL 1916-1918
Popovici I. Gheorghe
Popovici I. Constantin
Matineu Gheorghe
Gaftiniuc D. Dumitru
Moc Adam
Amarandei I. Gheorghe
Ungureanu Mihai
Cordăreanu Ioan
Vizitiu Gheorghe
Ivan Ioan
Angheluș I. Neculai
Maxim Dumitru
Amarandei Ioan
Bejenaru I. Ioan
Buţerechi Vasile
Florea Gheorghe
Iosif Carol
Stan Gheorghe
Asavei Ilie
Popa Vasile
Iriminciuc Ioan
Pascal Constantin
Vișan Haralambie
Plioţ Ioan
Tocila Vasile
Florea Vasile
Damian Ioan
Dumitraș Neculai
Aprotosoae Ioan
Botez Dumitru
Tamasag Constantin
Botez Dumitru
Munteanu Mihai
Enache Ilie
Halaida Ilie
Ignat Ioan
Rusu Vasile
Agafiţei Teodor
Bereșteanu Dumitru
Poenaru Ilie
Halaghiuc Gheorghe
Maniga Vasile
Tămășag Gheorghe
Amanaloaie Dumitru
Fegher V. Ioan
Pintilie Constantin
Tocilă Ilie
Tucaciuc Ioan
Afrăsânei Petru
Ciobanu Mihai
Susciuc D. Neculai
Hâmceanu I. Ioan
Rusu I. Vasile
Simion M. Dumitru
Simion M. Neculai
Pascal P. Ilie
Fedor V. Ioan
Prisăcaru Grigore
Ivaș H. Dumitru
Rusu V. Dumitru
Halaida Ioan
Străinu Vasile
Bahmata Ilie
Ciobanu Petru
Ivan Toader
Galamaj Gheorghe
Atodiresei Gheorghe
Prisăcaru Neculai
Asavei Constantin
EROII CĂZUŢI ÎN CEL DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL
1941-1945, [15].
Matineu I. Mihai
Suciuc Ioan
Hriţcu Alexa
Istrate Dumitru
Sumanaru Victor
Lupu Ilie
Fetcu Gheorghe
Dănilă M. Dumitru
Chelaru Ioan
Dănilă I. Dumitru
Plioţ P. Mihai
Dănilă Gh. Dumitru
Plioţ P. Constantin
Tomiţă Ioan
Plioţ P. Octav
Tomiţă Florea
Sumanaru I. Dumitru
Tomiţă Ilie
Rusu Mihai
Ivan Dumitru
Dănilă Gh. Dumitru
Ivan Petru
Huţanu N. Ioan
Larco Constantin
Huţanu N. Haralambie
Bahmată Gheorghe
Huţanu H. Gheorghe
Vieru Vasile
Huţanu I. Gheorghe
Bahmată Gheorghe
Urgiuc D. Mihai
Rebeiu Dumitru
Haras P. Gheorghe
Olaru Gheorghe
Paveliuc N. Constantin
Roman Gheorghe
Paveliuc N. Vasile
Păduraru Ioan
Sumanaru Gheorghe
Roman Toader
SubeaN. Mihai
Pascal Dumitru
Suruciuc Gheorghe
Vizitiu Florea
Ivaș Vasile
Bahmata I. Dumitru
Popovici I. Gheorghe
Pascal I. Dumitru
Hritcu P. Constantin
Pascal N. Constantin
Rusu Dumitru
Ivan D. Toader
Haras Mircea
Cerneschi Gheorghe
Gălamij Ioan
Pascal I. Dumitru
Gălamâj Ilie
Amanaloaie Dumitru
Lupașcu P. Ioan
Păduraru Filaret
Arhip Constantin
Ariton Dumitru
Grădinaru Nae
Huţanu V. Gheorghe
Ferlai Toader
Nunvailer Dumitru
Dracinschi Gheorghe
Lucian Nicolae
Răutu Alexandru
Acasandrei Gheorghe
Şuster Constantin
Zugravu T. Mihai
Apetrei Dumitru
Surugiu Gh. Gheorghe
Gheorghiu Dumitru
Chiriţă Toader
Huţanu I. Dumitru
Amatiesei Mircea
Bursuc Gheorghe
Cordăreanu Ilie Poenaru I. Ilie
Tucheac Toader
Tucheac Ilie
Surceag Mihai
Prunchievici Ioan
Ionovici Gheorghe
Huţanu Gheorghe
Gheorghiu Haralambie
Munteanu Ilie
Apavaloaie Dumitru
Hamburda Dumitru
Zahariuc Toader
Cucuruz Nicolae
Simian Alexandru
Alexandroaie Constantin
Deică Constantin
Pintilie Ioan
Scutaru Ioan
Scutaru Gheorghe
Bârsan Petru
Amatiesei Constantin
Ştefan Dumitru
Maxim Ioan
Gheorghiu Gheorghe
Rău Constantin
Olaru Gheorghe
Rogojinaru Mihai
Tucheac T. Vasile
Chisaliţă Constantin
Hrișcanu Dumitru
Ungureanu Gheorghe
Vamanu Gheorghe
Agrigoroaie Gheorghe
Poenaru P. Vasile
Pașnicu Gheorghe B
ăeţuc Gheorghe
Ivan Filaret
In România sistemul de decoraţii, ordine și medalii, s-a constituit în a doua jumătate a secolului al XlX-lea, mai exact în anul 1872, ca merite deosebite în serviciul ţării.
O componentă esenţială a acestui sistem a constituit-o categoria decoraţiilor de război. Ele au reprezentat o înaltă cinstire a vitejiei, curajului și spiritului de sacrificiu, dovedite pe câmpurile de luptă, un omagiu adus acelora care nu și-au precupeţit viaţa pentru a servi patria.
Sursa articol: "Monografia comunei Leorda". Autor: TEODOR PLEOT
